File de Jurnal Capitolul 31

Capitolul 31

R.Pov.

Cele doua saptamani in Romania au trecut ca prin minune,am mai iesit cu Geo,Irina si Catalina la discutii,ni s-a alaturat si Criss de cateva ori,vorbea foarte frumos de Simona si ma mira ca sunt asa prieteni,dar ea merita asta…daca am invatat ceva in cele doua saptamani,am invatat ca Simona e o persoana buna in ciuda mastii ce o joaca pentru a se proteja de raul din jur…cand am ajuns acasa,toti ne-au luat la intrebari si ne-au scos ochii…dupa aceea,ne-am continuat viata,doar ca Simona incerca sa se pastreze la distanta de cei din jur…mai putin de Irina,cu care mergea la cumparaturi mai des si vorbea cu ea mereu.
Dupa ce am terminat anul scoalar,dirigintele a spus ca cei ce vor continua sa faca scoala,clasa a X-a,trebuie sa mergem la o alta clasa inca doua saptamani..in prima zi am intarziat la prima ora,iar Simona avea doua ore suplimentare de germana,in fiecare luni la a doua si a treia ora.Dupa ce s-a terminat pauza mare,a aparut si Simona pentru a patra ora,doar ca una din fetele din clasa a cam suparat-o si aproape o lua la palme daca nu ajungeam si o prindeam de umeri,intorcand-o spre mine si sustinandu-i privirea pana ce se calma.
In vacanta de vara o vedeam pe Simona doar cand venea sa o ia pe Irina sa plece la cumparaturi,dar in prima zi de scoala,cand am ajuns am luat-o in brate si am sarutat-o pe frunte,chestie ce a provocat priviri de foc lansate de fetele din clasa.Nu vroiam sa ma laud,dar toate o priveau cu ciuda si ura…ne-am asezat pe randul al doilea,la mijlocul randului.La orele de mate,proful ne muta in primul rand si uneori si diriginta clasei ne punea in primul rand cand ne certam cu ea.In a doua saptamana de scoala,la ora de geografie profesorul ne vorbea despre China si arata cu un compas pentru tabla pe harta,baietii din spatele clasei tot vorbeam si proful s-a enervat,dandu cu compasul in catedra si bucati de plastic masiv sarind pana pe bancile noastre,Simona s-a speriat,dar toti din clasa radeau ca proful zicea ca nu a vrut sa il rupa.Nu mi se parea amuzant,de aceea ii priveam aspru pe colegi,dar fata surprinsa a Simonei m-a facut sa chicotesc.

In cursul clasei a X-a,incepusem sa ma distantez de Simona,doar pentru ca ea pur si simplu se departa de toti.In clasa a XI-a nu am mai fost in aceeasi clasa.Dupa ce am terminat liceul,am facut trei ani pregatire ca bucatar.Irina se mutase la cateva case distanta de casa noastra,dar nu mai spunea nimic de Simona.
Terminasem liceul deja,terminasem si pregatirea pentru bucatar,aveam jumatate de an de cand o terminasem si acum lucram la un restaurant din oras.Faceam asta pentru ca imi placea.De o luna incepusem sa ies cu Katja,desi inca nu puteam sa o iert pentru tot ce ii facuse Simonei,era o ocupatie buna contra plictiselii.Astazi era sambata,iar cum era inca dimineata,nu aveam ce sa fac,am luat consola play station ce nu o mai atinsesem de ceva vreme si am cautat un joc cu masini.Nu il gaseam nicaieri,asa ca am sunat-o pe Irina sa o intreb daca stie ceva.

-Oh,da…pai am luat eu jocul acela acum cateva luni,e in camera mea pe birou -chicoti codasa,ca si cum punea ceva la cale.
-Mersi.
-Pa!

Am inchis si am mers in camera ei,am privit biroul,unde era un plic alb desfacut din care iesea ceva.M-am uitat dupa joc,dar nu era,m-am apropiat si din plic am observat o coala pe care era un scris mare,elegant.Peste aceata mai era o bucata mica si patrata de carton si o cheie.

“Simona-Ioana Bogdan.Psiholog.”
Am privit din nou bucata de carton,observand si numarul ei de abonament,acest lucru uimindu-ma…cum de nu m-am gandit sa o sun pe numarul acela?
Dar oare ce e cu cheia?Am scos din plic coala si am citit.

“Draga Irina,

A trecut mult timp de cand nu am mai vorbit,dar am fost intr-o perioada dificila.Iti multumesc pentru tot ajutorul tau si pentru ca m-ai ajutat sa pot cumpara casa,iti trimit o cheie in caz ca vrei sa vi…adresa e : strada spitalului,numarul…

Cu drag,Simona!”

Aceata adresa este pe strada mea!
Am luat plicul cu totul si geaca din cuier,iesind in graba.
Am mers putin,oprindu-ma in fata unei case mari de culoare alba.Am mers pe aleea cu dale albe si rosii pana in fata usii albe,deschisa.Am inaintat pe un hol mare,privind in jurul meu.Scara era langa usa in partea stanga,o usa era fix in fata,o alta usa mai la dreapta si inca o usa pe peretele din dreapta.
Am inaintat si pe usa din fata am vazut o camera ce cred ca era sufrageria sau sala de mese.In mijlocul camerei era o masa ovala,cu sase scaune in jurul ei,acoperita cu o fata de masa alba,iar peste aceasta erau puse cateva platouri,farfurii,pahare si tacamuri,pe peretele din nord erau niste mici corpuri albe si un televizor cu plasma,pe peretele opus era o canapea alba cu perne negre si albe.
Pe usa ce era mai la dreapta,era bucataria,cu un blat mare,alb,o masa,o combina frigorifica,dar si un frigider mai mic,ce facea parte din mobilierul bucatariei.O fata inalta,imbracata in jeansi evazati si cu un tricou alb,amesteca ceva intr-un bol.Pe langa ea erau legume si platouri neterminate cu mancare.De pe scara s-a auzit un zgomlot,apoi o voce suava acompanie pasii.

-Mami,in afara de unchiuletul si matusica mai vine cineva?
-Un prieten,scumpule.De ce?
-Este cel ce sta in usa?

Simona s-a intors lent.

S.Pov.

Vocea micutului meu m-a trezit la realitate,m-am intors lent,iar in pregul usii de la bucatarie statea…Robert?!
Am intors capul spre geamul ce era in fata chiuvetei si m-am prins cu putere de blatul bucatariei.Am intors privirea,dar Robert imi privea fiul socat.Mi-am curatat gatul,iar el s-a intors spre mine,am privit peste umarul lui si am rostit mecanic:

-Scumpule,mergi sus,te voi chema cand vin Geo si Costel.

Gabi a urcat scarile repede si i-am facut semn lui Robert sa ia loc.

-Cum m-ai gasit?
-Cautam ceva la Irina in camera si plicul era deschis pe birou,am fost curios,dar cand am vazut ca e vorba de tine..am venit sa te vad,dar ma intalnesc cu un copil ce iti spune mami…ce urmeaza?La ora sase-sapte sa vina si un barbat si sa zica “buna iubito am venit acasa”?
-Nu…dar tu,nu ai treaba la restaurant sau cu Katja?
-Pardon?
-Irina mi-a spus..e singurul lucru ce mi l-a povestit de tine…si asta din greseala.Stie ca e interzis acest “subiect” in preajma mea…
-Subiectul Katja sau eu?
-Tu…nu ma intereseaza ce faci cu viata ta…asa ca nu vreau sa aud ce ai de zis..
-Simona,de patru ani si jumatate nu mai stie lumea de tine…Irina nu mi-a zis nimic,iar acum tu nu vrei sa vorbesti cu mine…mai ai si un copil!Cum naiba ai un copil?
-Nu sti cum se concepe unul?
-Ba da…cine e tatal copilului?
-Nu e problema ta…
-Simona…nu seamana deloc cu tine!
-Asa e…pentru ca…

DING,DONG!

Salvata de sonerie..aproape ii spuneam…ah.

-Intrati!
-Buna!
-Buna -o urma si Costel pe Geo.
-Tu esti cea care i-a pus sa ma tarasca pana aici?!
-DA…am ceva de discutat cu tine -am spus repede ,privind spre Vasi.
-Robert?! -intreba Geo zambind larg.
-Buna! -saluta Robert cu privirea spre Vasi.
-Geo,Costel ,duceti-va bagajele sus -am subliniat ultimul cuvant- Vasi,Robert,as dori sa vorbesc cu voi…in biroul meu.

Cei doi au afrimat si m-au urmat prin sufragerie,apoi in birou.Am inchis usa si m-am indreptat spre birou asezandu-ma pe scaunul din piele si facandu-le semn celor doi sa se aseze in fata mea.

-Din dicutia cu Vasi,vei intelege mai multe…iar acum,voi trece la subiect.Vasi…cine avea o pasiune pentru tine de cand eram eu de 8-9 ani?!
-Te rog,nu incepe.
-Ba da…Geanina…daca nu ma insel -el a afrimat- ai fost la o petrecere si ai baut mai mult decat era nevoie,inecandu-ti amarul ca te-ai despartit de Gabi… -el a afrimat- Geanina era beata si te-ai culcat cu ea… -el m-am privit urat,dar a afirmat- stiu ca ar trebui sa fiu mai tacticoasa..dar,acum nu imi pot permite luxul acesta…esti tata.
-Poftim?!
-Geanina…a aflat cand avea deja doua saptamani si a vrut sa plece la Bucuresti,astfel stand departe de parintii ei ce locuiesc in Bacau,iar ei nu ar fi stiut,dar apoi a vrut sa faca chiuretaj…
-A vrut sa imi omoare copilul?!
-L-ai fi acceptat?
-Da…
-Eu am venit in tara,era primul meu an de lucru si am convins-o sa ma lase sa il adopt…a stat cu mine pana a nascut si cateva luni l-a alaptat,apoi s-a angajat aici…
-Unde e copilul?
-Te rog…sa nu il iei!Te rog!

R.Pov.

Am privit cu ochii mariti cum l-a implorat cu lacrimi siroind pe obraji,el a privit spre podea.

-Vreau doar sa il cunosc!E dreptul meu!
-Si el vrea sa te cunoasca..stie ca e adoptat..i-am explicat ce inseamna asta si a inteles…e foarte inteligent -spuse cu lacrimi pe obraji,m-am ridicat si am inconjurat biroul,luand-o in brate.
-Cred ca ar fi fost o idee mai buna sa fi stiut ca voi vedea un copil…
-Geo a facut asta…punga cu cadoul pentru el,e pe hol.Mergi singur.Sus pe scari,apoi usa din dreapta de pe peretele din fata scarilor.
-Mersi!

Baiatul a iesit si Simona si-a ingropat fata in umarul meu.

-Nu mai plange!Nu il va lua…
-Are dreptul sa il ia inapoi…e tatal lui si daca dovedeste ca are conditii sa il creasca..poate cere sa il ia…
-Nu o va face!!Nu il voi lasa!In plus,unde ar fi mai bine decat cu tine?Ai conditii sa il cresti…ai o slujba…ai timpul necesar pentru el!Te cunosc si inainte sa ai un copil cu siguranta ti-ai facut planul cum il vei creste si te-ai asigurat ca vei putea sa ii dedici timp cat mai mult…
-Copilul mi-a cerut sa il cunoasca…dar nu vrea sa stea cu el..
-Mai bine imi explici si mie mai lent..ca sa pricep.
-Geanina,mama biologica a lui Gabriel a fost la o petrecere si a baut,vazandu-l praf pe Vasi,l-a ademenit si s-a culcat cu el,doar ca era prea beata ca sa se mai si protejeze si cand si-a dat seama a vrut sa plece,apoi a vrut sa faca un chiuretaj…dar am facut-o sa inteleaga ca e un suflet si daca nu vrea si crede ca nu se poate descurca,eu o ajut pana la nastere si apoi il adopt…i-am pus numele ce mi-a placut intotdeauna numele Arhanghelului Gabriel,dar si numele mamei lui..se numeste si Giani.
-Mergem sus?
-Nu…daca vrei mergi sa vorbesti cu Geo si Costel,eu merg sa asez si celelalte legume si gustari si apoi asez masa cum trebuie.
-Atunci te ajut.Dar mai intai mergi la baie si sapala-te pe fata.Arati ca un cadavru umblator.
-Mersi -a ras sarcastica apoi a fugit spre baie.

***
Dupa cina am mers acasa,iar Irina era pe canapea in sufragerie.

-Unde ai fost?! -m-a intrebat aparent nepasatoare.
-Sti prea bine…ai lasat plicul intentionat..
-Altfel la ora asta erai cu Katja,in ciuda a cat rau a facut in jur…esti cu ea!Nu inteleg de ce nu recunoasteti ceea ce simtiti cu adevarat! -a tipat,apoi a iesit pe usa,plecand spre casa ei.

Am mers sus si m-am dezbracat,apoi am facut dus si mi-am luat o pereche de pantaloni si m-am pus in pat.

S.Pov.

***

Dimineata m-am trezit devreme,am mers si am facut dus,apoi m-am imbracat intr-o pereche de pantaloni albi si un tricou alb.Am mers in bucatarie si mi-am luat o cafea si am mers in birou.Am semnat actele pentru firma si m-am uitat peste cateva oferte.Telefonul a inceput sa sune si am raspuns fara sa ma uit.

-Helene.
-Buna dimineata,domnisoara!Ma scuzati ca va deranjez,dar un nou pacient vrea o programare astazi si singurul spatiu,e cel de dupa pauza de pranz..cand lucreati la proiectele pentru firma.
-Nu e nici o problema,il poti programa pentru atunci..nu am nimic de la firma,am terminat cu ele pe luna asta.
-O zi buna.
-De asemenea,ne vedem in cateva ore la cabinet.

Am inchis telefonul si am privit laptopul meu vechi…nu il mai deschisesem de cand ma mutasem de la parinti…in clasa a zecea,mama tot incerca sa ma convinga sa fac pregatirea pentru lucru…dar eu imi cumparasem deja casa cum ma intorsesem din Romania ,dupa vacanta de Pasti.Cand am inceput clasa a zecea m-am inscris la facultatea de psihologie,m-am mutat din casa parintilor si m-am indepartat de toti pentru ca nu vroiam sa afle ca fac si facultatea in paralel cu scoala…dimineata eram la scoala si dupa-amiaza si sambetele la facultate.Dupa cateva luni de la inceperea scolii am fost in Romania si am aflat ca o prietena e insarcinata,asa ca am adus-o cu mine si dupa ce a nascut am adoptat baietelul,era nascut in aceeasi zi cu Irina si Robert,25 Iulie.De fiecare aniversare a lui,imi aduceam aminte ca nu e singura persoana ce sarbatoreste,Irinei ii trimiteam mesaje,dar lui Robert nu indrazneam sa ii trimit nimic.Il vazusem de multe ori pe strada,dar eram cu masina si nu a dat importanta.
O voce subtire m-a scos din gandurile mele,am ridicat capul,iar pe usa biroului intra Gabriel.

-Mami,te cauta o fata.
-De ce ai deschis tu dragule?Trebuia sa ma chemi.
-Buna Simona! -am privit cu frica spre Irina,ce avea pe fata un zambet larg,dar ochii ei imi trimiteau pumnale.
-Dragule,mergi si spune-i Lisei sa iti puna sa mananci.

Dupa ce a iesit din camera,i-am facut semn Irinei sa ia loc.

-Un copil!De asta te-ai indepartat de noi!?Credeai ca daca ai un copil nu te vom accepta?
-E greu de explicat…
-Incearca sa-mi explici..poate nu sunt asa proasta si ma prind.
-Irina…
-Simona,eram prietena ta!De ce nu mi-ai spus!
-Pentru ca nu stiam cum vei reactiona…dar nu e numai asta…ma apucasem de facultate…de aceea ieseam cu tine doar duminica….la inceput…apoi nu mai ieseam deloc pentru ca stateam cu copilul..
-Esti psiholog…nu m-ai lasat sa iti fiu alaturi…ne-ai indepartat pe toti…pe Robert l-a durut foarte tare!
-Si pe mine m-a durut…Irina,eu…am incercat sa nu ma gandesc la el,dar numai imagini cu el imi apareau in minte…si imi era dor de el…si inima imi tresarea cand il zaream de departe la scoala sau pe strada..si il recunosteam dintr-o multime si…mi-am dat seama ca unica ta dorinta legata de noi s-a implinit pe jumatate…il iubesc.

Irina ma privea ca pe o nebuna si pentru un moment am crezut ca e socata sau ca nu ii place ceea ce am zis,dar apoi a sarit de pe scaun si m-a luat in brate.

-Am sa te omor cu mainile mele daca nu ii spui si lui!
-E cu Katja…
-Dar nu o iubeste…

Am privit ceasul de pe birou,era deja tarziu,trebuia sa plec la cabinet.

-Ah,Irina..trebuie sa merg sa ma imbrac si sa plec la cabinet…e cam tarziu…
-e in regula…si eu trebuie sa merg la munca.
-Creatoare de moda…
-De unde sti!?
-Stiu ce ati facut toti…

Am condus-o spre usa si apoi m-am intors pentru a merge la bucatarie.Toti luau pranzul.

-Buna…scuze ca nu va tin companie astazi,dar am cateva programari…
-Cine era fata care a venit la tine,mami?
-E o prietena scumpule.Sa fi cuminte astazi ,da?
-Da…o sa ma joc in parcul din spate cu unchiuletu,matusica si cu Vasi.

Am zambit,apoi am privit spre ceilalti cu parere de rau,iesind din bucatarie si urcand scarile repede,am facut un dus rapid si mi-am luat o pereche de jeansi negri largi,cu bretele ce le-am lasat in jos,o camasa gri si o vesta neagra,iar in picioare o pereche de bascheti gri.Mi-am lasat parul desfacut si mi-am luat geanta neagra in care aveam tot ce imi trebuia.Am intrat in garaj si am luat Opel Insignia,apoi am pornit spre cabinet.Nu se supara nimeni ca azi nu sunt imbracata casula,nu?!
Am intrat in cabinet si secretara mea ma privea ingrijorata.

-A venit deja`!?
-Nu…doar ca am impresia ca are numele ca Irina…
-Oh,asta nu e posibil…cand vine,spune-i sa intre.

Am intrat in biroul meu si mi-am lasat geanta in cuierul ce era in coltul incaperii.M-am asezat la birou si am scos carnetelul,apoi la usa s-a auzit o bataie.

-Intra! -am spus,indreptandu-mi atentia spre usa ce se deschise si se inchise,lasand in incapere un baiat inalt,bine facut,cu sapca pe cap si ochelari mari.I-am indicat canapeaua si s-a asezat,dar nu si-a scos nici sapca nici ochelarii.

-Numele meu este Simona.Cum te numesti?
-Justin.
-Nu crezi ca am putea discuta mai detasati daca iti dai sapca si ochelarii jos?
-Nu chiar..
-De ce esti astazi aici?
-Mai mult pentru fratele meu..as vrea niste sfaturi de la un expert…
-De ce nu vine el?
-Pentru ca nu stie ca ma aflu aici.
-In regula..cam ce sfaturi ai dori?
-Iubeste o fata…doar ca ea s-a indepartat de toti de cativa ani…ce ar putea sa faca,Simona? -baiatul isi dadu ochelarii jos,apoi si sapca si ma privi insistent.Incercam sa spun ceva,dar nu reuseam sa articulez nimic.